D e ce nu publicăm cărți în format electronic?

Răspuns pe scurt – pentru că am da faliment. Odată ce o carte este pusă la dispoziție în format online, ”va prinde picioare”. Și realist vorbind, șansele ca cineva să o mai cumpere, când o poate avea în câteva secunde, gratuit, scad spre zero.

Ne veți întreba desigur de ce în alte țări nu se întâmplă asta? Simplu. În alte țări, regulile privind furtul intelectual sunt mult mai stricte și sunt puse în aplicare constant, fără excepții. În alte țări, ”pirateria” nu mai e rentabilă. Nu atunci când o melodie descărcată rezultă instantaneu în amenzi de sute de euro. În România, asemenea măsuri sunt aproape inexistente.

Am merge atât de departe încât să afirmăm că la nivel de societate nu am asimilat conceptul de ”furt intelectual”. Îl înțelegem în teorie. În practică, încă ne mai scuzăm. ”Dacă e pe net, e gratis”. Nu e. În spatele tuturor publicațiilor online se ascund zeci, poate sute ore de muncă. Se ascund oameni care și-au sacrificat timpul liber pentru a crea ceva. Să nu vă faceți iluzii – aproape nimeni nu poate trăi exclusiv din scris. La nivel de editură, toți, de la autori la echipa de marketing avem măcar un alt proiect sau loc de muncă. Unul care ne ajută să supraviețuim, atunci când cererea de carte tinde spre zero.

E xemplul Netflix

Ne legăm de acest exemplu pentru că cineva l-a adus în discuție în conversația pe care o menționam mai sus. Practic, persoana respectivă trasa o paralelă între serviciile de streaming și se întreba de ce nu putem proceda la fel.

---

Da, Netflix și alți furnizori de conținut au venit într-o piață încă dominată de torrente. Și au reușit, în câțiva ani, să facă pirateria ... nerentabilă. Dar asta a venit cu timp și pierderi. Giganți ca Netflix și alții ca ei își permit să ”ducă” aceste pierderi. Noi nu. Pentru noi, o carte furată înseamnă un autor care nu își va primi comisionul. Înseamnă mai puțin buget pentru publicarea de cărți de noi. Iar până când piața va înțelege în sfârșit că se poate și frumos și legal, noi și alte edituri nu vom mai fi.

---

Ar mai trebui menționat că în cazul serviciilor de streaming, materialul ”de împrumutat” exista cu mult înainte. Ei au oferit doar o opțiune legală. În cazul nostru, cărțile respective încă nu s-au propagat în format electronic. Sunt disponibile doar la noi și partenerii noștri. Iar această exclusivitate ne permite să supraviețuim.

L a final pierd tot cititorii...

Probabil postarea aceasta vă înfurie. Ne-o asumăm, la fel cum ne-am asumat, de-a lungul timpului, tot felul de decizii riscante. Am deschis o editură într-o vreme când cărțile pierd teren. Am ales să promovăm autori la început de drum. Am refuzat să publicăm cărți cu care nu rezonăm. Facem toate astea din dragoste față de cărți. Dar și pentru că ne pasă de experiența cititorilor noștri. Și știți ce e ironic? Atunci când o carte nu mai aduce măcar puțin profit, tot cititorii pierd. Pentru că într-un final și autorii renunță.

---

În spatele fiecărei cărți publicate se ascund zeci, poate sute de ore de frustrare. Posibil lacrimi. Se ascund momente pierdute, oportunități ratate, ocazional alienare față de lume. Pentru că scrierea unei cărți te consumă. Nu este un proces liniar. Frazele pe care le străbateți cu atâta ușurință sunt rezultatul a nopți întregi pierdute rescriind, reformulând. Iar asta e doar o fărâmă din ceea ce îndură un autor pentru a-și vedea, cândva, manuscrisul tipărit. Acum, gândiți-vă puțin ce se întâmplă în inima unui autor când vede că munca lui de luni, poate ani, se plimbă frumos pe site-uri cu ”cărți gratis”. Puneți-vă puțin în papucii lui. Și întrebați-vă dacă, într-o situație similară, ați mai scrie o a doua carte. Cel mai probabil nu. Iar prin asta, pierdem toți.